Istoric

Conditiile naturale ale zonei din Lunca Siretului, terasele acestui rau, au constituit inca din cele mai vechi timpuri, elemente de baza care au atras comunitatile umane sa se aseze pe aceste locuri. Avantajele mediului inconjurator privind practicarea principalelor ocupatii: agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, vanatul, mestesugurile etc. au constituit principalele motive in alegerea acestor locuri pentru asezari de lunga durata. Astfel in partea NV a satului Brad, pe “acropola” inalta de 35 m de la nivelul apei Siretului cat si la E de satul Poiana, stau drept marturie aezari din epoca neolitica, epoca bronzului, epoca geto-dacica(sec.IV i.d.Hr -sec.II d.Hr.) si epoca feudala(sec.XIV-XVII). Dintre acestea cele mai importante sunt cele douasprezece nivele de locuire, care se succed acum intr-un start gros de cca. 2m grosime.

Prezenta la Brad a unui variat si important material arheologic, a unui sanctuar, dovedeste ca marea asezare geto-dacica de aici a avut un important rol comercial, militar si chiar politic in epoca de inflorire a statului condus de Burebista si apoi de Decebal. Este foarte posibil ca cetatea de la Brad sa fi fost ultima “dava” de pe Siret, descrisa de Ptolemeu ca Zargedava, care domina valea Siretului pana de dincolo de viitoarea asezare Roman, iar spre S mai departe de Bacaul de astazi. Localitatea polariza un numar mare de asezari dacice din jur, devenise centrul unei puternica uniuni tribale, cu un rege sau conducator local. Nu este exclusa nici posibilitatea ca Burebista sa fi fost el insusi originar din aceste locuri, sau sa fi fost asezarea de aici drept capitala (dupa I.H. Crisan “Burebista si epoca sa” Bucuresti 1977). La o mica distanta de Brad(2km), in satul Calimanesti s-a descoperit un mare depozit de obiecte de fier, considerat cel mai mare din sud-estul Europei, continand peste 300 lingourti si piese semifinite, datand din secolul II in d.Hr.

Asa zisa descalecare a Moldovei, de la jumatatea veacului al XIV-lea gaseste in aceasta zona, dupa cum o dovedesc monumentele istorice si unele descoperiri arheologice, o formatiune teritoriala prestatala numita “cobila”, din care faceau parte si satle din imprejurimi: Damienesti, Calimanesti, Caiutuseni s.a. Dupa opinia istoricilor si arheoligilor, Cobila, o uniune regionala de obsti satesti iar mai apoi un cnezat sau voievodat local, constituie veriga de gatura demografica intre secolele VII, VIII, si XIV. Pe la 1830, satul Brad cunoaste sensibiloe sporuri demografice si chiar organizatorice; se numea “Schitul Brad”, facea parte din “Ocolul de Jos”, Raionul Roman si aparitia Episcopiei de Roman.